Viaţă în sicriu

Circul ne transformă în oameni idioţi
Viaţa ne îndeamnă să fim clovni, pantere sau roboţi
Salutul ne desparte sau ne aduce împreună
Fiecare circ începe dimineaţa cu o vorbă bună.

Suntem oameni în pantofi pe scenă
Părem ridicoli într-o lume atâta de obscenă
Pierdem şirul zilelor sărind doar peste praguri
Morţi atât de vii în sicriele cu uşi şi geamuri .

Uneori uităm şi ne trezim târziu
Alteori dormim cu faciolul pe faţă
Ne e scârbă de simţiri, poate ne e greaţă
Viaţă sigur e o curvă, sperăm că nu-i şi hoaţă.